Ceaiul cel bun

Eu cred ca pentru rezolvarea  unei probleme ar trebui sa-ti faci mai intai un ceai.

Nu, nu ma refer la problemele politice, sociale, economice si etc. Ma refer la unica problema, defapt singura care exista pe lumea asta : problema de inima.

Intre timp apa incepe sa se incalzeasca, am pregatit deja cana si ierburile…

Ce este defapt  o problema de dragoste? …Dupa parerea mea este ceva banal care mereu porneste din lucruri banale, dar prin presiunea stresului, distantei si fricii de a pierde persoana de langa tine, mereu atinge si creste pana la marimi colosale. Deci in concluzie banalul devine ceva foarte mare, puternic care solicita eforturi maxime de toleranta pentru trecerea lor.Iubirea e un lucru bun, e cel mai curat sentiment si pana la urma ar trebui sa fie unicul sentiment ce exista. Ambitioneaza tot felul fe persoane la fapte incredibile unele bune, altetele chiar rele si foarte rele. De exemplu cei care ajung sa moara pentru iubire. Toate au acelasi scop.Scopul este sa te afunzi in el ca si in aroma unui ceai foarte bun pe care il savurezi intr-o zi ploioasa de septembrie. Dar din pacate ca si orice cana de ceai, se termina si ea , si cand dispare aroma iubirii inima incepe sa baga puternic in corpul tau se simte mai rau decat in sevraj din cauza unui narcotic.Ai impresia ca daca nu primesti doza de iubire mori si chiar mori, moare o parte din tine, iti vrei doza,incerci sa fugi sa spui din nou apa in ibric, sa pregatesti cana… dar nu mai ai ceai!

Nu multi dintre noi avem fericitul noroc sau fericita ocazie de a primi o doza mare de iubire in momentul sevrajului.Dar si cei care o primesc sunt al dracului de norocosi si mori de nevroza sau psihoza as spune si patologica si ajungi sa te uiti sus pe cer si sa zici cat poti de tare (in gandul tau): “DE CE EU???“

Ei bine este momentul cel mai critic.Este momentul cel mai critic pentru ca vrei sa simti aroma, gustul iubirii de ieri si ai impresia ca daca te intorci la magazin nu mai gasesti ceai.Nu mai gasesti ceai care sa-ti placa asa de mult ca asta.

Corpul tau nu mai secreta serotonina, poti  sa incerci sute si zeci de mii de alti inlocuitori, n-ai sa gasesti!

Dupa ultima inghititura de ceai iti freci usor limba de cerul gurii pentru a mai prinde ultimele ramasite de gust in gura.Incet incet scade tensiunea, nu-ti face griji ca o sa revina oricum. Dar totusi pentru moment te simti salvat si apar primele revelatii care sunt al dracului de puternice si de zguduitoare.La inceput le negi, nu esti deacord , nu le recunosti, iti doresti sa fii naiv din nou pentru ca ti-e fruca de adevar, de realitatea crunta , ca aroma pe care ai tocito intre cerul guri si limba a fost ultima…

Totusi lasa ceaiul sa-si faca treaba.